Scrisoare de la V.D. lui A.C.


Zzzt! Din ochiul tău în ochiul meu a tunat un fulger. Fşşş te învârtea în dans un cioroi şi pe urmă un motan, după care un frigider. Beat fiind şi nespus de trist ca piramidele Egiptului, speram ca romul ieftin din cocktail să-mi ucidă stângăcia. Am fi putut (fi) altfel!

Remuşcările de după beţie erau marele supliciu al lui A.C. Şi încă un fel de sentiment de vinovăţie, caracteristic oamenilor care citesc mult şi nu fac nimic. Dimineaţa intra în duş şi îi venea să dea cu pumnul în oglindă pentru că pe limbă era gustul ruşinii.

Şi nu prea avea motive. Cu capul pe masă n-a dormit niciodată, nici măcar cravata nu şi-a murdărit-o. Se îmbăta frumuşel, metodic, bere după bere şi toate serile păreau la fel. Aceleaşi râsete şi glume uitate mâine, scrumiere pline şi voci ridicate. Semi-aţipit, purtat de taxi spre casă, luminile oraşului îi urlau tăcut noapte bună.

Dimineaţa, însă, A.C. era vizitat de simandicoşii Demoni ce Macină Sufletul care-i reproşau următoarele.

  1. Banii. Dezbaterile interne pe acest subiect nu sunt îndelungate. Relaţia A.C.-Bani este una sănătoasă, matură, în pofida micilor incidente.

  2. Prestigiul. Da, A.C. este un orgolios şi visează să ajungă departe. E foarte probabil că acest lucru nu-i va reuşi şi A.C. începe să înţeleagă asta. Beţiile sunt piedici în calea succesului.

  3. Femeile. A.C. dorea să creadă că iubeşte în femei omul, personajul, strălucitele idei. Adevărul era altul, şi ieşea la iveală mai ales când era beat. Din prima clipă din care intra în local, el nu-şi mai putea lua ochii de la dinţii ei perfecţi şi cicatricea de pe cotul drept. Şi paşii legănaţi, mirosul dulceag, genele fluturate. Doar aparenţa, fizicul, forma, atât conta. A.C. se simţea bolnav şi îşi dorea să descopere în ea omul, pentru a-şi stăpâni pofta.

Viaţa lui A.C. s-a schimbat în acest an. Îl privesc zeci de mii şi-i trimit semeseuri cu reţeta lui Camus de suc. Suc gastric de om disperat, dat prin malaxorul unui ritual zilnic de autoflagelare prin muncă inutilă, muncă ce nu-ţi aparţine sau cum mai zicea acolo Marx. Plus ghimbir.

3 thoughts on “Scrisoare de la V.D. lui A.C.

  1. ap asta de la vd lu ac, sau invers?

    in general – nu rau post baieti. de fapt chiar bun. atinge cred ca trairile la atati(a) din ziua de azi. a mele inclusiv.

    problema e intr-adevar acele ‘seri la fel’, aceleasi fet(s)e, aceleasi glume. sh’ap aceleasi dimineti, cu aceasi rutiera inspre acelasi neinsemnat job. intr-o tara la fel. zi de zi. zi de zi. blea.

    dar vai! e deja ora 12. ma duc sa joc golf.

  2. asta place: ” Suc [..] de om disperat, dat prin malaxorul unui ritual zilnic de autoflagelare prin muncă inutilă, muncă ce nu-ţi aparţine sau cum mai zicea acolo Marx. Plus ghimbir.” [si nu pentru aluzia la Marx]

    si Demonii, stii prea bine, nu viziteaza niciodata dimineata, iar cei din postu asta-s tare banali. V.D., unde ti-s adevaratii demoni? vreau sa-i vad, vreau sa-i vad. ;)

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s