iza azi


Azi e una din zilele alea care sunt pentru ca să-ţi dai seama de ce ieri nu a fost; în care nu prea înţelegi ce se întâmplă. În mare parte pentru că ieri este una din zilele alea care nu le ţii minte şi le poţi recrea oarecum doar urmărindu-ţi juliturile pe corp, vânătăile ce cresc ca ciupercile, senzaţia de sete continuă, paracetamol care se dizolvă în cana de apă, lipsa definitivă şi absolută a banilor din portmoneu (asta dacă mai ai portmoneu –  se mai întămplă să te trezeşti şi fără), şi tot felul de texte pe mobil de la oameni care aparent ai încercat să îi telefonezi. După vreo două ore începi să-ţi aduci aminte câte puţin. Câte puţin de la începuturi. Sfârşiturile sunt veşnic îngropate în întuneric. Nu mai beu niciodată ca o jită, îţi zice un omuleţ** mic în cap. în schimb ieri m-am căţărat pentru prima (şi cred că ultima) dată pe un colegiu. Cocoţat sus undeva pe un turn, cu picioarele pe dale* umede, murdar, beat şi fericit. Cineva de jos mă întreabă dacă nu vreau o sticlă de vin. Porterii care încep să roiască în jurul clădirii, ameninţări şi fugă. Fugă de aia cînd te rostogoleşti pe jos, prin iarbă şi nu îţi pasă de nimic. Sărit prin bărci, încercări nereuşite de a intra în orice club. Mă întreb dacă libertatea nu e decît dezinvoltură şi vin alb. Skaip emine. Sau skai pe mine. Azi e una din zilele alea care nu sunt pentru că ieri a fost.  

*tiles (eng)

**omuleţ, nu miculeţ.

pinnacle-traverse

2 thoughts on “iza azi

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s